Va salut pe toti. Sper ca emailul meu sa va gaseasca bine.
Multe s-au intamplat de cand nu v-am mai scris..... am cautat o ocazie, cand am ceva timp liber sa va scriu. ...
Dar se pare ca nu mai am "timp liber" asa ca am sa va scriu pe fuga cate ceva.
In primul rand, luni voi pleca din Africa de Sud.
Mai am doua zile ramase L
Duminica am avut party de Craciun cu studentii de la Cedar si tot atunci am avut si inaugurarea bibliotecii. Facultatea a fost infiintata de aunty Kay Stegen (sotia lui u.Erlo) care a trecut la Domnul in 2002. In memoria ei, am pus numele bibliotecii: Kay Stegen Library. Aceasta a fost idea noastra, a studentilor, si a fost bine primita de profesorii nostrii si de u.Erlo. Am facut un tort in forma de carte si am vorbit despe aunty Kay...etc. A doua parte din program a fost un program de craciun cu cantece, slide show, o sceneta,etc.
Marti am avut farewell (sarbatoarea de despartire a studentilor). Locul si programul a fost surpriza pentru noi, an 4. Doar data o stiam. Asa ca marti dimineata toti studentii si profesorii am urcat in autobuz si am plecat…. Ne-au dus la un campus. Locul era asa de frumos: cu un lac in mijloc si multe case rustice in jur. Acolo ne-am petrecut toata ziua.
Pana la masa de pranz, colegii din anul 1, 2 si 3 au cantat, au copus cantece despre noi, au facut scenete, ne-au imitat, au avut prezentare power point. ... Au facut jocuri pentru noi. Tinerii astia sunt foarte inventivi, nu am ce zice.
Dupa masa de pranz, ne-a dat noua oportunitatea sa spunem un cuvant de ramas bun. Am cantat un cantec si am avut 2 scenete.
Apoi am impartit cadourile. Fiecare student a primit cate un creon cu mine si o poza cu noi. Iar pentru colegiu, am dat un tablou, un fel de colaj.
Iar ei ne-au dat cate un FAR (lighthouse), si ne-au zis sa ne amintim mereu sa fim lumina in aceasta lume intunecata.
Iar la sfarsit, am primit din partea colegiului cate un prosop. Este o traditie (de cand s-a infiintat colegiu), ca fiecare student care termina sa primeasca un prosop care reprezinta slujire. Ne-a citit din Ioan, despre cum Isus a spalat picioarele ucenicilor, si ne-au zis ca noi suntem trimisi ca sa slujim in aceasta lume, sa fim de folos oamenilor in nevoie.
A fost o zi deosebit. Inca de atunci, avem doar party-uri de despartire si lacrimi….. hehe. Miercuri am sarbatorit cu corul de tineret. Iar zilele astea- cu diferite familii.
Ce a insemnat acesti 4 ani pentru mine?? As vrea sa va pot spune, dar inima mie plina de da peste… Ceea ce pot sa spun e ca acesti ani au fost CEI MAI MINUNATI ani din viata mea. Dumnezeu mi-a schimbat viata asta, si nu voi mai fi niciodata la fel. Iar daca vreodata voi avea bani, sau as vrea sa merg intr-o vacanta, as veni la Misiunea Kwasizabantu in Africa de Sud!!
Daca ati sti ce loc e asta, ati vinde tot ce aveti si ati veni aici. Nu e un loc obisnuit, e un colt de rai, un loc deosebit, locul unde Dumnezeu se coboara si este trezire spirituala, nu doar basme sau povesti.
Chiar daca as uita tot ce am invatat aici, dar un lucru l-as avea mereu in minte: calea catre Rai e o cale stramta. Trebuie sa te lepezi de TOT ca sa poti sa inaintezi pe cale.
Aici am invatat cum sa imi curatesc inima si sa o mentin curata, cum sa aud vocea lui Dumnezeu si sa umblu calauzita de Duhul Domnului, cum sa caut pacea si sfintenia, sa am biruinta asupra pacatelor, sa umblu smerita si sa am pasiune pentru sufletele care sunt in drum spre Iad. Lectii pretioase…. Care nu doar le auzi sau faci un Studiu Biblic, ci am vazut-o in pratica- in viata altora si in viata mea- si stiu ca e posibil.
Diavolul inseala pe multi crestini in ziua de azi. Ii face sa fie implicati in activitati bisericesti, dar el ii tine inca legati de un pacat sau altul. Mare va fi supriza lor in ziua judecatii- pentru ca au crezut ca merg in Rai, dar ei erau in drum spre Iad.
Prin harul lui Dumnezeu vreau sa merg pe calea lui Dumnezeu pana la capat.
Planuri de viitor. Asta e intrebarea care multi dintre voi mi-ati pus-o deja. Noi facem planuri dar Dumnezeu indreapta pasii.
A fost pe inima parintilor si bisericii Kwasizabantu din Voiteg sa aibe o scoala crestina la misiune. Eu nu am stiut de asta cand am venit la misiune si la Colegiu aici. Dar in anul 2 Dumnezeu mi-a vorbit clar (poate va zic altadata cum), si am inteles ca Dumnezeu ma cheama sa ajut sa deschidem o scoala si sa predau.
Asa ca prin harul lui Dumnezeu, vom incepe demersurile pentru scoala Domino Servite (asa vrem sa o numim), unde vom avea standarde crestine foarte inalte. Vom merge pe o cale sfanta si nu vom acepta nici un fel de compromis. Cam atat pot sa va zic pentru acum.
Dl sa fie cu voi. Sa aveti un weekend placut.
Si ne vedem saptamana viitoare J ………..It's so unreal!!
Multe s-au intamplat de cand nu v-am mai scris..... am cautat o ocazie, cand am ceva timp liber sa va scriu. ...
Dar se pare ca nu mai am "timp liber" asa ca am sa va scriu pe fuga cate ceva.
In primul rand, luni voi pleca din Africa de Sud.
Mai am doua zile ramase L
Duminica am avut party de Craciun cu studentii de la Cedar si tot atunci am avut si inaugurarea bibliotecii. Facultatea a fost infiintata de aunty Kay Stegen (sotia lui u.Erlo) care a trecut la Domnul in 2002. In memoria ei, am pus numele bibliotecii: Kay Stegen Library. Aceasta a fost idea noastra, a studentilor, si a fost bine primita de profesorii nostrii si de u.Erlo. Am facut un tort in forma de carte si am vorbit despe aunty Kay...etc. A doua parte din program a fost un program de craciun cu cantece, slide show, o sceneta,etc.
Marti am avut farewell (sarbatoarea de despartire a studentilor). Locul si programul a fost surpriza pentru noi, an 4. Doar data o stiam. Asa ca marti dimineata toti studentii si profesorii am urcat in autobuz si am plecat…. Ne-au dus la un campus. Locul era asa de frumos: cu un lac in mijloc si multe case rustice in jur. Acolo ne-am petrecut toata ziua.
Pana la masa de pranz, colegii din anul 1, 2 si 3 au cantat, au copus cantece despre noi, au facut scenete, ne-au imitat, au avut prezentare power point. ... Au facut jocuri pentru noi. Tinerii astia sunt foarte inventivi, nu am ce zice.
Dupa masa de pranz, ne-a dat noua oportunitatea sa spunem un cuvant de ramas bun. Am cantat un cantec si am avut 2 scenete.
Apoi am impartit cadourile. Fiecare student a primit cate un creon cu mine si o poza cu noi. Iar pentru colegiu, am dat un tablou, un fel de colaj.
Iar ei ne-au dat cate un FAR (lighthouse), si ne-au zis sa ne amintim mereu sa fim lumina in aceasta lume intunecata.
Iar la sfarsit, am primit din partea colegiului cate un prosop. Este o traditie (de cand s-a infiintat colegiu), ca fiecare student care termina sa primeasca un prosop care reprezinta slujire. Ne-a citit din Ioan, despre cum Isus a spalat picioarele ucenicilor, si ne-au zis ca noi suntem trimisi ca sa slujim in aceasta lume, sa fim de folos oamenilor in nevoie.
A fost o zi deosebit. Inca de atunci, avem doar party-uri de despartire si lacrimi….. hehe. Miercuri am sarbatorit cu corul de tineret. Iar zilele astea- cu diferite familii.
Ce a insemnat acesti 4 ani pentru mine?? As vrea sa va pot spune, dar inima mie plina de da peste… Ceea ce pot sa spun e ca acesti ani au fost CEI MAI MINUNATI ani din viata mea. Dumnezeu mi-a schimbat viata asta, si nu voi mai fi niciodata la fel. Iar daca vreodata voi avea bani, sau as vrea sa merg intr-o vacanta, as veni la Misiunea Kwasizabantu in Africa de Sud!!
Daca ati sti ce loc e asta, ati vinde tot ce aveti si ati veni aici. Nu e un loc obisnuit, e un colt de rai, un loc deosebit, locul unde Dumnezeu se coboara si este trezire spirituala, nu doar basme sau povesti.
Chiar daca as uita tot ce am invatat aici, dar un lucru l-as avea mereu in minte: calea catre Rai e o cale stramta. Trebuie sa te lepezi de TOT ca sa poti sa inaintezi pe cale.
Aici am invatat cum sa imi curatesc inima si sa o mentin curata, cum sa aud vocea lui Dumnezeu si sa umblu calauzita de Duhul Domnului, cum sa caut pacea si sfintenia, sa am biruinta asupra pacatelor, sa umblu smerita si sa am pasiune pentru sufletele care sunt in drum spre Iad. Lectii pretioase…. Care nu doar le auzi sau faci un Studiu Biblic, ci am vazut-o in pratica- in viata altora si in viata mea- si stiu ca e posibil.
Diavolul inseala pe multi crestini in ziua de azi. Ii face sa fie implicati in activitati bisericesti, dar el ii tine inca legati de un pacat sau altul. Mare va fi supriza lor in ziua judecatii- pentru ca au crezut ca merg in Rai, dar ei erau in drum spre Iad.
Prin harul lui Dumnezeu vreau sa merg pe calea lui Dumnezeu pana la capat.
Planuri de viitor. Asta e intrebarea care multi dintre voi mi-ati pus-o deja. Noi facem planuri dar Dumnezeu indreapta pasii.
A fost pe inima parintilor si bisericii Kwasizabantu din Voiteg sa aibe o scoala crestina la misiune. Eu nu am stiut de asta cand am venit la misiune si la Colegiu aici. Dar in anul 2 Dumnezeu mi-a vorbit clar (poate va zic altadata cum), si am inteles ca Dumnezeu ma cheama sa ajut sa deschidem o scoala si sa predau.
Asa ca prin harul lui Dumnezeu, vom incepe demersurile pentru scoala Domino Servite (asa vrem sa o numim), unde vom avea standarde crestine foarte inalte. Vom merge pe o cale sfanta si nu vom acepta nici un fel de compromis. Cam atat pot sa va zic pentru acum.
Dl sa fie cu voi. Sa aveti un weekend placut.
Si ne vedem saptamana viitoare J ………..It's so unreal!!
-- Lidia Veciunca
Kwasizabantu Mission, South Africa
Posts
No comments:
Post a Comment